FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „REGELE BRAZILOR” – UN NUME COBORÂT ÎN LEGENDĂ

Cotidianul Răsunetul
Vin, 08/19/2016 – 12:34

Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, ediţia a XV-a, s-a desfăşurat în comuna Prundu Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, în perioda 13-17 august 2016, fiind o acţiune culturală desfăşurată sub egida „Zilelor Culturale ale comunei Prundu Bârgăului”, un proiect organizat de Primăria şi Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului şi Căminul Cultural Prundu Bârgăului prin reprezentanţii săi direcţi: primarul Doru Crişan şi directoarea Ioana Suciu.
Organizatorii acestui prestigios festival internaţional de folclor sunt: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Primăria şi Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului, Căminul Cultural Prundu Bârgăului. Festivalul are ca obiective: promovarea şi păstrarea cântecului, dansului şi portului popular în spiritul folclorului autentic; promovarea prieteniei şi armoniei între popoare; valorificarea tradiţiilor, obiceiurilor, muzicii şi jocului popular din ţările participante, din România şi zona Văii Bârgăului.
Festivalul a început în anul 1967 ca şi concurs judeţean de muzică populară şi s-a desfăşurat în toamna fiecărui an timp de aproape un deceniu într-un amfiteatru natural din „Pasul Tihuţa” la umbra Molidului Candelabru denumit de localnici „Regele Brazilor”, declarat în perioada respectivă monument al naturii. Anul 1977 a fost unul nefast pentru acest festival deoarece o furtună a întrerupt viaţa acestui „rege al brazilor” şi, implicit această manifestare folclorică. Momentul prielnic a apărut în vara anului 2001 când un grup de iubitori de folclor au hotărât continuarea festivalului. „Regele Brazilor” a devenit unicul festival internaţional de folclor din mediul rural desfăşurat în judeţul Bistriţa-Năsăud. Originalitatea acestui festival internaţional de folclor constă în promovarea bradului – drept simbol emblematic al Văii Bârgăului, sub denumirea de „Regele Brazilor”.
Festivalul a debutat duminică, 14 august 2016, când a avut loc Primirea formaţiilor participante la sediul central al Primăriei din comuna Prundu Bârgăului, Parada portului popular şi Deschiderea oficială a festivalului care a debutat cu intonarea Imnului Naţional al României, în acordurile Muzicii Militare a Garnizoanei Bistriţa, continuând cu programe artistice demonstative susţinute de ţările prezente pe scena din Parcul cu Castani. La deschiderea festivalului dr. Gavrilă Ţărmure, manager CJC BN, a transmis un salut de bun venit ansamblurilor folclorice invitate, dar şi publicul spectator, iar primarul Doru Crişan le-a mulţumit tuturor pentru efortul de a fi prezenţi la manifestările organizate cu acest prilej în comuna pe care o conduce.
În deschiderea Galei Folclorului Internaţional, desfăşurată luni, 15 august 2016, pe scena din Parcul cu castani, a fost prezent domnul Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a subliniat importanţa acestui proiect cultural pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, adresând cuvântul său de bun venit invitaţilor din străinătate, tuturor locuitorilor de pe Valea Bârgăului şi publicului spectator. Totodată a mulţumit formaţiilor din ţările participante, unele aflate pentru prima dată în România, pentru posibilitatea oferită de a ne bucura de frumuseţea costumelor populare, a obiceiurilor şi jocurilor tradiţionale specifice. Alături de domnia sa au fost prezenţi la această gală internaţională: domnul Florin Moldovan, administratorul judeţului Bistriţa-Năsăud, Bogdan Gruia Ivan, consilieri locali, reprezentanţi ai presei locale şi judeţene, iubitori de folclor etc.
Gala Folclorului Internaţional a cuprins evoluţiile artistice ale unor valoroase ansambluri folclorice din: Croaţia, Turcia, Bulgaria şi România (Prundu Bârgăului).
Ansamblul folcloric „TENA” din Dakovo, Croaţia. Acest prestigios colectiv artistic a fost înfiinţat în anul 1985 şi se bazează pe o bogată tradiţie folclorică a Slavoniei şi a oraşului Dakovo. O bună tehnică de dans, cântece expresive, cât şi virtuozitatea în interpretarea instrumentală au putut fi admirate la acest ansamblu folcloric, considerat printre cele mai valoroase din Croaţia. Programul lor a surprins folclorul din cele patru regiuni folclorice ale Croaţiei (Panonică, Alpină, Dinarică şi Adriatică). Costumele originale şi pline de culoare au fost extrem de apreciate de publicul spectator. Conducerea ansamblului este asigurată de dr. Enrih Merdic, un renumit regizor de dans, şi instructorul muzical Tomislav Klasa. Acompaniamentul său muzical a fost asigurat de orchestra tradiţională Tamburitza, care a susţinut vocile minunate ale dansatorilor şi solistului vocal Mato Rucevic. Până acum a evoluat pe multe scene din Croaţia şi a participat la multe festivaluri în Europa şi întreaga lume: Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Spania, Portugalia, Grecia, Mexic, Egipt, China. Pe perioada festivalului, alături de acest grup s-a aflat în calitate de ghid-coordonator Smaranda Mureşan, etnolog CJC BN.
Ansamblul folcloric „Tzvetnita” (Floriile) din oraşul Popov, Bulgaria este un grup tânăr, înfiinţat acum trei ani. Încă de la începutul activităţii sale s-a ocupat de păstrarea, cercetarea şi învăţarea folclorului şi a tradiţiilor din toate regiunile folclorice ale Bulgariei. Formaţia cuprinde câteva grupe de dansuri populare, un grup vocal, solişti şi o orchestră (taraf). Au participat la diferite festivaluri în ţara natală câştigând numeroase premii, medalii şi distincţii. Deviza lor este „Noi păstrăm folclorul bulgăresc!” O parte din soliştii vocali au participat la Festivalul Internaţional de Folclor „Pe marginea Dunării”, Giurgiu (2015), precum şi la Festivalul Internaţional al Cântecului de Dragoste, Brăila (2016). Conducătorul ansamblului este tânărul interpret de muzică populară Peter Kirilov, a cărui bunică este membru „Trio AGRA”, grup format din trei interprete de muzică populară cu multiple participări în ţara natală şi în străinătate, numeroase înregistrări, discuri şi un repertoriu bogat.
Ansamblul folcloric Şişli din Istanbul, Turcia. Un extraordinar program artistic a fost susţinut de colectivul artiştilor populari turci, care a prezentat o nuntă tradiţională, cu ritualurile specifice, străvechi cântece şi dansuri populare de o mare virtuozitate şi spectaculozitate, programul lor fiind apreciat de întreaga audienţă. Asociaţia cultural-turistică Şişli a fost întemeiată în 1992. Obiectivele asociaţiei constau în: evidenţierea diversităţii culturii turceşti, promovarea prieteniei şi păcii mondiale, expunerea valorilor populare mai puţin cunoscute ale Turciei într-un scop cultural, cât şi promovarea dansurilor populare turceşti la nivel naţional şi internaţional. Asociaţia Şişli a reprezentat Turcia cu succes în străinătate câştigând numeroase premii de-a lungul existenţei sale. Directorul ansamblului este Husein Güler. De prietenii turci s-a preocupat în calitate de ghid traducător Unlu Sedat, un cetăţean turc stabilit pe Valea Bârgăului.
Ansamblul Folcloric “Plaiurile Bârgăului” al Căminului Cultural din Prundu Bârgăului a luat fiinţă în anul 1976 şi este un simbol al Văii Bârgăului prin valoarea şi autenticitatea costumelor populare, a muzicii şi jocurilor populare strămoşeşti şi promovarea lor cu aleasă măiestrie artistică. Acest prestigios colectiv artistic al judeţului Bistriţa-Năsăud este format din: două generaţii de dansatori, solişti vocali reuniţi într-un grup vocal feminin şi o orchestră tradiţională compusă din instrumentişti de mare talent, condusă de artistul popular Dumitru Ciupa, un virtuoz al instrumentelor de suflat (fluier, caval, taragot). Repertoriul ansamblului cuprinde: obiceiuri de nuntă, datini şi obiceiuri de iarnă, cântece, jocuri populare din zona Văii Bârgăului precum şi din subzonele judeţului Bistriţa-Năsăud. A participat la renumite festivaluri folclorice atât în ţară (Suceava, Tulcea, Vrancea, Harghita, Cluj, Bistriţa) cât şi în străinătate (Bulgaria, Ungaria, Turcia, Franţa etc.). Ansamblul Folcloric “Plaiurile Bârgăului” este coordonat artistic de directoarea Ioana Suciu şi coregraful Valentin Ciurea.
Organizatorii au decernat ansamblurilor folclorice participante simbolurile festivalului reprezentând plachete, diplome, insigne şi trofeul constând într-un brad natural, care să le amintească peste ani de aceste frumoase meleaguri româneşti.
Prezentarea festivalului a fost asigurată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud prin reprezentantele sale: Emilia Ometiţă (coordonator proiect CJC BN) şi Cristina Bălan. Comitetul de organizare al festivalului s-a preocupat de buna desfăşurare a acestui proiect cultural internaţional, remarcându-se prin dăruire şi implicare deplină în asigurarea unei derulări exemplare a tuturor evenimentelor din cadrul programului stabilit.
Alese mulţumiri tuturor celor care au fost implicaţi în organizare şi au susţinut acest festival folcloric internaţional care a devenit un reper de valoare în plan naţional şi internaţional.

Emilia Ometiţă, şef-serviciu –
Serviciul Cultură Tradiţională – CJC BN

Articol


PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN, EMIL RADU MOLDOVAN: LA 20 DE ANI DE „DOR ROMÂNESC”, LE DORESC ARTIŞTILOR NOŞTRI SĂ AIBĂ MII DE CLIPE DE APLAUZE ŞI CÂNTEC ÎNSOŢIT DE FLORI

Cotidianul Răsunetul – Joi, 06/02/2016 – 15:24

Aniversăm 20 de ani de când Ansamblul Profesionist „Dor Românesc„ este în slujba folclorului şi a culturii tradiţionale româneşti, promovând cântecul, obiceiurile, costumele populare, printr-o multitudine de spectacole, ilustrând diversitatea și originalitatea vetrei străbune din Bistriţa-Năsăud.
Ansamblul a dăruit nestematele repertoriului său, unic prin valoare și autenticitate, și le-a prezentat în calitate de ambasador al acestui colț de pământ românesc, pe meridianele lumii, bucurându-se de recunoașterea specialiștilor în domeniu, dar și de aprecierea și dragostea publicului spectator.
Înzestraţi cu o vocaţie artistică remarcabilă, soliştii (vocali, instrumentişti, dansatori) sunt continuatorii unor frumoase tradiții pe care județul Bistrița-Năsăud le are, moştenind izvorul viu al lumii satului.
“Dor Românesc” a păstrat cu sfințenie, nealterată, menirea unui ansamblu folcloric profesionist.
În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc, din toate zonele etnografice ale țării, dar s-a constituit și într-o rampă de lansare pentru tinerele talente….
Pentru prima data ansamblul va avea o casă doar pentru artişti. Dacă în ultimii ani a funcţionat în clădirea Centrului Judeţean pentru Cultură, alături de Şcoala Populară de Arte, acum, prin gestul oferit de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, ansamblul va funcţiona în Centrul Cultural “Dacia”, gândit ca un centru multifuncţional care să cuprindă o sală de spectacol cu 330 locuri (sala A), numită „Valeria Peter Predescu”, cinematograful “Adrian Pintea”, cu 170 locuri (sala B), o sală de repetiţii (sala C) pentru “Dor Românesc”. De asemenea, cabine şi birouri pentru artiştii profesionişti, iar foaierul, pe lângă casa de bilete, are şi o cafenea. Aşadar, Ansamblul profesionist „Dor Românesc”, etalon al muzicii din judeţul nostru, are un sediu modern, cum puţine ansambluri au în ţară, ce va fi inaugurat, acum, la 20 de ani.
Şi tot ceas de sărbătoare, în premieră, debutează dansatorii ansamblului, astfel încât putem vorbi de un ansamblu în înţelesul complex. Astăzi ansambul bistriţean are 47 de angajaţi. Dacă mai adăugăm că tot de acum avem un autocar ce îi va duce pe artişti la concertele din ţară şi străinătate, putem spune că prin toate dotările necesare unui act artistic, “Dor Românesc” are toate ingredientele necesare pentru a străluci pe scenă.
Istoria ansamblului este începând de azi şi într-o carte, semnată de unul dintre cei mai apreciaţi scriitori bistriţeni, Menuţ Maximinian, marcând activitatea celor care îşi dedică sufletul în numele spectatorului.
Împletesc şi eu un buchet de alese gânduri şi le doresc artiştilor noştri să aibă cât mai mulţi spectatori, mii de clipe de aplauze şi cântec însoţit de flori.
Prin Dumneavoastră, stimaţii noştri artişti ai Ansamblului Profesionist “Dor Românesc”, prin cultura pe care o emanaţi, ne facem mai cunoscuţi în lume şi, sigur, faceţi lumea mai bună! Felicitări şi Cel de Sus să vă binecuvinteze cu zeci de ani în lumina scenei.
Cu respect şi drag de a vă urmări spectacolele,

Emil Radu Moldovan
Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud

Articol


„DOR ROMÂNESC”, LA 20 DE ANI. MAREA FAMILIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC, REUNITĂ LA BISTRIŢA

Cotidianul Răsunetul – Joi, 06/02/2016 – 15:09

Românii, ca şi popor, pot fi recunoscuţi în concertul planetar prin dorul lor de sorginte cosmică. Românii sunt un popor galactic ce-şi trag obârşia din cerul divin. De aceea, sintagma „Dor Românesc” are o semnificaţie divină, dumnezeiască!
Iar când un popor folcloric, în speţă un ansamblu folcloric românesc îşi trece în certificatul de naştere acest nume divin, el, numele divin, le dăruieşte nemurirea artistică. Astfel că, aceşti cântăreţi, instrumentişti, rapsozi şi dansatori, păstrători ai tradiţiilor străbune străvechi, nu pot îmbătrâni, rămân mereu tineri, de cel mult 20 de ani. Şi aceasta din cauză că în viaţă au colindat cântând şi jucând mereu, pe „Poteci de dor”. E o responsabilitate divină în păstrarea şi transmiterea prin ani, veacuri, a mesajului divin al cântecului, portului şi dansului popular românesc.
Cum spuneam, la vârsta de 20 de ani, Ansamblul folcloric „Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură BN şi al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, scriitorul, jurnalistul şi etnologul Menuţ Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul” din Bistriţa, au întâmpinat această aniversare 20 adunând gânduri, amintiri şi fotografii între coperţile unei cărţi celeste intitulate „Poteci de dor – 20 ani de la înfiinţarea Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” din Bistriţa, carte de 220 de pagini, apărută la Editura Charmides din Bistriţa.
Lucrarea, scrisă de un specialist în folclor, beneficiază de o caldă prefaţă şi sinceră a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, din care cităm: „Dor Românesc a păstrat cu sfinţenie, nealterată, menirea unui ansamblu folcloric profesionist. În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc din toate zonele etnografice ale ţării, dar s-a constituit şi într-o rampă de lansare pentru tinerele talente”.
În partea întâi a lucrării de istorie a folclorului bistriţean şi năsăudean, sugestiv intitulată „Gânduri la început de drum”, ne întâlnim cu membrii fondatori ai Ansamblului „Dor Românesc” – violonistul şi cunoscutul dirijor Ştefan Cigu, apreciaţii solişti vocali Matilda Pascal Cojocăriţa şi Alexandru Pugna, realizatoarea TV – Elise Stan, solistele cunoscute în România: Valeria Peter Predescu, Maria Peter, Maria Butaciu şi Mărioara Precup, precum şi dr. Gavril Ţărmure, profesor de muzică, absolvent de conservator şi director al Centrului Judeţean pentru Cultură BN.
Cartea derulează, ca într-un film folcloric, biografiile artiştilor profesionişti, membri ai Ansamblului „Dor Românesc”: Domnica Dologa, Nicolae Cioancă, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Veronica Bălan şi Oana Matei.
Componenţii-instrumentişti ai orchestrei „Dor Românesc” beneficiază şi ei de generoase biografii, începând cu concert-maestru Anghel Urs, apoi cele 6 perechi de dansatori profesionişti sub coordonarea coregrafului Alexandru Adrian Paşcu ş.a.m.d.
Sunt rememorate opiniile unor personalităţi din folclorul naţional: Mărioara Murărescu, ale dirijorului Nicolae Botgros.
Sunt reproduse afişele spectacolelor, cu fotografii sugestive, ale marile spectacole folclorice, pe care Ansamblul profesionist „Dor Românesc” le-a susţinut de-a lungul celor 20 de ani rodnici, apoi turneele din Spania, Ucraina, R. Moldova sau participarea „Ansamblului „Dor Românesc” la marile festivaluri naţionale de folclor din România.
O carte scrisă cu sufletul şi condeiul măiastru de Menuţ Maximinian sărbătorindu-i celest pe membrii cântăreţi, instrumentişti şi dansatori ai Ansamblului profesionist „Dor Românesc”, ce toţi rămân mereu de 20 de ani, mereu tineri ca în basmul-real, relativist „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte!”
„Dor Românesc” curge de 20 de ani din cerul divin pe pământul lui Adam, îndumnezeindu-L!

Articol


APROAPE TOTUL DESPRE ,,DOR ROMÂNESC”

Cotidianul Mesagerul – Sâm, 04/06/2016 – 15:54 | Victor STIR

La împlinirea a douăzeci de ani de activitate a Ansamblului Folcloric Profesionist ,,Dor Românesc”, scriitorul, jurnalistul, etnologul Menuț Maximinian a întâmpinat evenimentul cu volumul ,,Poteci de dor.20 de ani de la înființarea Ansamblului Profesionist dor Românesc”, apărut recent la Editura ,,Charmides” din Bistrița. Cartea de 220 de pagini este prefațată de președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, care scrie între altele: ,,Dor Românesc a păstrat cu sfințenie nealterată menirea unui ansamblu profesionist. În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc din toate zonele etnografice ale țării, dar s-a constituit și într-o rampă de lansare pentru tinerele talente…” În prima parte cititorul beneficiază de o prezentare a ,,Gândurilor de început de drum” ale lui Ștefan Cigu, Alexandru Pugna, Elise stan, Maria Peter, Maria Butaciu, Valeria Peter-Predescu (care nu a fost membră ,,Dor Românesc” în ciuda faptului că și-ar fi dorit, după anumiți ,,autori”) și Mărioara Precup, gânduri fără excepție, exprimând speranța revigorării activității artistice folclorice. În continuare, sunt etalate biografiile artiștilor, exact ceea ce publicul aștepta și dorea, adesea întrebându-se, care este viața dincolo de scenă a celor pe care îi admiră. Cu acribia cunoscătorului, a profesionistului care este în domeniu, autorul purcede la prezentarea mai întâi a ,,Întemeietorilor” – dacă memoria nu ne înșeală, unul dintre volumele Istoriei Românilor” a lui Nicolae Iorga poartă un subtitlu identic -, atât de benefic poporului nostru, zice-se, nu întotdeauna stăruitor în ctitorii. Se poate citi despre carierele și contribuția la fondarea ansamblului, sub numele lui Ștefan Cigu, Matilda Pascal Cojocărița, Alexandru Pugna și dr Gavril Țărmure, despre ultimul, probabil mai puțini cunosc implicarea în edificarea proiectului. Urmeaază biografiile artiștilor profesioniști: Domnica Dologa, Nicolae Cioancă, Mirela Petruș, Ioachim Spân, Anuța Motofelea, Cristina Retegan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Veronica Bălan și Oana Matei. Se derulează apoi firul biografiilor componenților orchestrei ,,Dor Românesc” în frunte cu concert maestrul Anghel Urs, după care cele 6 perechi de dansatori sub grija coregrafului Alexandru Adrian-Pașcu. Sunt reproduse opiniile Marioarei Murărescu la spectacolul pe care l-a realizat pe scena Centrului Cultural municipal ,,George Coșbuc”, ale marelui dirijor Nicolae Botgros. Sunt tipărite reproduceri după marile spectacole pe care le-a susținut ansamblul, la evenimente importante din Bistrița, din țară, din turneele în străinătate – Spania, Ucraina, Moldova, de asemenea, autorul s-a concentrat asupra participării ansamblului, a membrilor săi, la mari festivaluri naționale.
Prin amplitudinea cercetării, Maximinian Menuț ne oferă aproape tot ce ne-ar putea interesa despre ,,Dor Românesc”, istoria celor 20 de ani fiind pe cât de plăcută la lectură prin fluența textului, pe atât de folositoare. O carte pe care ,,Dor Românesc” și publicul o meritau cu prisosință, și alegerea autorului, etnolog profesionist care și-a probat calitățile cu volumele Riturile de trecere”(în colaborare cu Vasile V. Filip și cu multe altele, a fost cum nu se poate mai potrivită.

Articol

X